România se opune plafonării subvențiilor APIA la 100.000 de euro pe fermă
Roxana Dobre – Agrointeligența
România a reiterat, în cadrul Consiliului Agrifish care se desfășoară la Luxembourg, poziția fermă împotriva plafonării obligatorii a subvențiilor agricole, susținând necesitatea unor reguli comune care să asigure concurență echitabilă între statele membre. Secretarul de stat în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), Emil Dumitru, a subliniat luni importanța continuării convergenței externe a plăților directe pe hectar, pentru reducerea decalajelor existente între fermierii din Uniunea Europeană.
În intervenția sa privind sprijinul pentru venit în cadrul Politicii Agricole Comune după 2027, Emil Dumitru a transmis în numele României, că plata trebuie să se bazeze pe reguli comune, aplicabile tuturor statelor membre.
Citiți și: Schimbare radicală la MADR. ”Prioritatea numărul unu – legislația pentru plata subvențiilor”
Emil Dumitru, secretar de stat MADR: Sprijinul pe venit trebuie să se bazeze pe reguli comune, aplicabile tuturor statelor membre
Secretarul de stat în MADR, Emil Dumitru, a subliniat în cadrul Consiliului Agrifish că sprijinul pe venit trebuie să se bazeze pe reguli comune, aplicabile tuturor statelor membre, pentru a asigura condiții echitabile de concurență și pentru a reduce disparitățile existente în Uniunea Europeană.
”Este foarte important ca sprijinul pe venit să se bazeze pe reguli comune, aplicabile tuturor statelor membre, să asigure condiții echitabile de concurență în Uniunea Europeană și să elimină disparitățile. După cum bine știți, România a susținut constant reducerea decalajelor privind sprijinul pe hectar și menține poziția fermă pentru continuarea convergenței externe. Totodată, trebuie să dispunem de flexibilitate în stabilirea politicilor de finanțare în funcție de specificul național, structura agriculturii, condițiile economice și riscurile cu care se confruntă fermierii. Flexibilitatea trebuie să permită direcționarea sprijinului către tipuri de ferme relevante, cum ar fi fermele integrate vegetal-zootehnic, sprijinirea reînnoirii generațiilor și prioritizarea anumitor sectoare în funcție de nevoile identificate”, a spus Emil Dumitru.
Citiți și: DABIS – instrumentul cu care Comisia Europeană va taia din subvențiile fermierilor mari
România nu este de acord cu eliminarea sprijinului pentru fermierii ajunși la vârsta de pensionare și plafonarea subvențiilor
Emil Dumitru a mai subliniat în discursul său că propunerea de eliminare a sprijinului pentru fermierii ajunși la vârsta de pensionare este discriminatorie, cu impact negativ asupra suprafețelor utilizate în agricultură.
”Statele membre pot stabili, pe bază de analize, măsurile necesare pentru menținerea viabilității exploatațiilor, indiferent de statutul sau vârsta fermierilor”, a mai arătat secretarul de stat.
Acesta a completat că în ceea ce privește degresivitatea și plafonarea, România respinge ferm aplicarea obligatorie a acestui mecanism, întrucât plafonul de 100.000 euro pe beneficiar este nesemnificativ.
”Aplicarea obligatorie afectează competitivitatea fermelor medii și mari, esențiale pentru producția agricolă, securitate alimentară și stabilitate a pieței Uniunii Europene. În contextul competiției globale o astfel de abordare este nerealistă și riscă să transforme Europa într-un importator de hrană cu pierderi de locuri de muncă în agricultură. În România, impactul ar fi unul structural, negativ. Agricultura este polarizată, alături de ferme mici, susținute prin politici dedicate, există exploatații performante, orientate spre piață, care produc în sistem organizat și asigură securitatea alimentară la nivel național și european. Politicile de finanțare au vizat consolidare a acestora, integrare în lanțul valoric, obținerea de produse cu valoare adăugată mare și tocmai aceste ferme, despre care fac acum vorbire, ar fi direct afectate de plafonare și degresivitate. Mecanismul nu ar conduce la o distribuție mai echitabilă, ci la efecte contrare: refragmentarea terenurilor, scăderea viabilității economice, reducerea competitivității, pierderea de locuri de muncă și crearea artificială a numărului de beneficiari”, a spus Emil Dumitru.
Secretarul de stat a mai menționat că fermele viabile au realizat investiții semnificative, inclusiv prin credite și angajamente financiare pe termen mediu și lung, bazate pe un nivel predictibil, inclusiv al plăților directe pe suprafață.
”Plafonarea ar genera dificultăți în rambursare, ar afecta activitatea curentă și ar crește riscul de insolvență sau faliment. România respinge și metodologia actuală de calcul, care nu include și costurile cu forța de muncă. Menținerea acestei excluderi este esențială pentru a reflecta costurile reale și nu a descurajat forța de muncă salarizată în agricultură pentru dezvoltarea mediului rural românesc. În concluzie, domnule comisar, România poate accepta doar mecanisme voluntare de plafonare și degresivitate, care păstrează flexibilitatea statelor membre de a decide în funcție de structura agricolă, nevoile economice și obiectivul securității alimentare”, a concluzionat Emil Dumitru.
