De ce greviștii foamei au dreptate și de ce ar trebui să le crape obrazul de rușine celor care îi iau la mișto!
Vlad Macovei – Agrointeligența
Costel Caraș are, până la acest moment, un bilanț negativ al activității sale politice, o spun din capul locului. Îmi amintesc o întâlnire a unor fermieri grei cu conducerea unui anume partid politic. Rar mi-a fost dat să văd un ritual de împerechere (politică, bineînțeles) mai caraghios. Dar să nu uităm că, în prezidiu și în sală, se aflau și cei care acum îl înjură pe Costel Caraș. Să fim cinstiți, toți încercau să își depună ouăle într-un cuib cât mai bun. Prin urmare, cine se știe, în viața lui profesională sau publică, fără atitudini ipocrite și inițiative dubioase, să arunce primul piatra. Să aibă însă grijă să nu își spargă ouăle.
Atunci când un drept, atenție un drept, nu o favoare, nu un moft, îți este încălcat, ai dreptul să protestezi, chiar și extrem, indiferent cum te numești. E dreptul tău să pui presiune publică pentru a grăbi repararea respectivei nedreptăți. Pentru că da, doamnelor și domnilor, să o dăm și pe semantică un pic: a-ți fi încălcat un drept este o nedreptate. Iar nedreptatea în acest caz este dublă: subvențiile nu s-au plătit (este un fapt, nu o impresie, o părere) și promisiunea privind data la care această nedreptate va fi reparată (iarăși, un fapt) nu a fost respectată. Iar la o dublă nedreptate, acolo unde nu mai e loc de interpretări, de nuanțe, oamenii au dreptul să protesteze, chiar și prin greva foamei, iar ceilalți au obligația să îi respecte, chiar dacă nu sunt de acord nici cu fondul, nici cu forma.
O mare problema în societatea și economia românească este că oamenii iau lucrurile prea personal. Dacă îi spui cuiva că a făcut o greșeală, va considera că l-ai înjurat de mamă, mai degrabă decât să facă o autoevaluare și să zică: ai dreptate sau nu. Oamenii cu activitate în spațiul public nu pot accepta că poți avea o evaluare rece și nuanțată: în 75% din situații ai procedat bine, în 25% nu. Pentru cele 75% te apreciez, pentru cele 25% te critic public. Nu, nu este posibil. Ești cu noi sau împotriva noastră! De aici vin multe din neînțelegerile care țin în loc fermierii români în a-și putea apăra eficient și organizat drepturile și interesele. Păcat!
Fermierii români au drepturi. Au dreptul să considere subvenția europeană un element esențial al business-ului lor, și nu un moft. Dacă nu vom spune răspicat că greviștii foamei au dreptate și că este obligația noastră să îi susținem pentru a-și câștiga dreptul legitim, mâine va veni rândul dumneavoastră când un interes fundamental, al dumneavoastră ca fermier, va fi considerat un moft. Că știți și vedeți cum se întoarce roata. Acum ești sus, pe cai mari, puternic iar mâine nu mai știi pe unde să scoți cămașa. Și atunci, când dumneavoastră veți face greva foamei, cine vă va susține? Cine?
Acest articol este un text de opinie semnat de Vlad Macovei, director general al platformei Agrointeligența
