Livada intensivă de cireș – o afacere profitabilă. Cât costă investiția la hectar și care sunt soiurile cu care pomicultorii pot da lovitura la export
Roxana Dobre – Agrointeligența
România este printre primele țări din Europa la producția de cireșe. În țara noastră se cultivă atât soiuri românești de cireșe, cât și străine, adaptate condițiilor climatice și pedologice ale zonei. Maturarea începe din 10 mai până în 15-20 iulie.
Aurel Tănase – președintele OIPA Fructe Legume spune că cele mai căutate cireșe sunt cele care produc fructe mari și dulci. “Sunt cerute în principal soiurile noi, soiurile de cireșe Regina și Stella, care sunt foarte apreciate. Au fructul mare, cu pulpa tare și dulce”, a declarat pentru Agrointeligența, Aurel Tănase.
Prețuri ce ating 10 euro/kg la export
Președintele OIPA Fructe Legume recomandă cu încredere tinerilor care vor să înceapă o afacere să investească într-o livadă de cireși. “La nivel mondial acest fruct este acoperit într-un procent de doar 26%. Deci cererea este foarte mare. Este loc de desfacere pentru toată lumea. Bineînțeles că trebuie să ne orientăm spre pomi care să producă fructe mari, gustoase, colorate și cărnoase pentru că spre exemplu în Rusia, unde România a exportat cele mai multe cireșe, dacă fructele îndeplinesc cerințele de calitate fructele ajungeau și la 10 euro pe kilogram, cel mai bun preț”.
Investiția într-un hectar de cireși la hectar ajunge la 20.000 de euro în sistem intensiv, cu irigații prin picurare. Dacă se adaugă și plasa care apără pomii de grindină atunci fermierii trebuie să mai scoată din buzunar între 8.000 și 12.000 de euro pe hectar.
“Prețul este legat și de condițiile pe care le are fermierul. Spre exemplu, după ce recoltează producția trebuie să o ducă undeva unde să facă o calibrare. Pentru transportul cireșelor în condiții optime, fără a apărea modificări organoleptice, temperatura la nivelul sâmburelui trebuie să ajungă la două grade Celsius. Pentru aceasta, cireșele sunt introduse succesiv în băi de apă de 18 grade Celsius, apoi de 3 grade Celsius și apoi sunt depozitate în condiții stricte de refrigerare. Dacă sunt respectate toate condițiile, termenul de valabilitate al cireșelor ajunge la 45 de zile și pot fi transportate fără nicio problemă în orice colț de pe glob”, a explicat pentru Agointeligența, președintele OIPA Fructe Legume.
El spune că o livadă de cireșe intră pe producție în al treilea sau al patrulea an. “Acum sunt pomi care în al treilea an încep să rodească, în funcție bineînteles și de specificul zonei sau al soiului. Producția care se poate realiza este de la 15 până la 30, 35 de tone pe hectar, în funcție de intensivitate”. La un calcul simplu, cu prețul mediu de 5-6 lei pe kilogram cât avem acum, veniturile pe care le aduc cireșele pornesc de la 20.000 și pot ajunge până la aproape 50.000 de euro/ha.
Soiuri noi de cireșe
Am intrat în Programul de reconversie pomicolă și vom căuta să oferim viitorilor înființatori de livezi ce este mai nou și mai calitativ în domeniu, spune Aurel Tănase. Mai mult, el a mărturisit că împreună cu Institutul de Cercetare – Dezvoltare pentru Pomicultură Mărăcineni și cu stațiunile pomicole de profil încearcă să asigure un material săditor bun și eficient, cu atât mai mult cu cât sprijinul de la Ministerul Agriculturii către acest sector este satisfăcător.
„Sectorul de legume, fructe, ciuperci, cartofi are cele mai mari facilități în noul PNDR. Un număr mare de specii beneficiază de sprijin masiv din partea statului. Producătorii vor fi mulțumiți. Ce trebuie să facem noi și să insistăm cu toții : trebuie să schimbăm puțin mentalitatea oamenilor. Să gândească într-un sistem de calitate, dacă cer preț este normal să ofere și fructe pe măsură”, a mai spus președintele OIPA Fructe Legume.
Deși livezile de cireși sunt profitabile iar fructele sunt la mare căutare se pare că totuși fermierii preferă prunii și merii. Statisticile privind patrimoniul pomicol arată că majoritatea producției de fructe în România se bazează pe prun si pe măr. Din datele oficiale, structura speciilor pomicole arată astfel:
• 44% prun
• 42% mar
• 5% cireș și vișin
• 3% păr
• 2% cais
• 2% piersic
• cate 1% nuc și alte specii pomicole
• sub 1% arbuști fructiferi.
