Cancelarul Austriei îi sfidează pe fermierii români: Faceți rău României, firmele austriece oferă locuri de muncă!
agrointeligenta.ro
Cancelarul Austriei îi sfidează pe fermierii români care, în semn de protest, au decis să renunțe la colaborarea cu furnizori austrieci printre care se numără bănci sau distribuitori de carburanți. Karl Nehammer spune că boicotarea firmelor austriece se va întoarce împotriva românilor întrucât companiile străine contribuie la bugetul de stat și asigură locuri de muncă.
Cancelarul austriac Karl Nehammer spune că un eventual boicot asupra firmelor austriece din România, ca reacţie la votul negativ pe care Viena l-a dat săptămâna trecută la aderarea la Schengen, ar face rău mai mult României decât Austriei, pentru că firmele austriece varsă bani la bugetul ţării şi creează locuri de muncă. Pe de altă parte, el a spus că veto-ul Austriei va fi ridicat numai în momentul în care România şi Bulgaria îşi vor îmbunătăţi protecţia frontierelor, potrivit News.ro.
Confruntat cu critici dure atât intern, cât şi pe plan extern, cancelarul conservator Karl Nehammer a apărat veto-ul Austriei împotriva aderării Bulgariei şi României la Schengen în emisiunea „Pressestunde” de duminică de la postul public de televiziune ORF2.
Referitor la amenințările la adresa companiilor austriece din România și Bulgaria, cancelarul a spus: „Cine ar beneficia de un boicot? Investitorii austrieci creează locuri de muncă și în România și Bulgaria”.
Potrivit lui Nehammer, în alte state UE nu există suficientă presiune împotriva trecerilor neînregistrate la frontieră. Prin urmare, Austria a trebuit să acţioneze la nivel naţional. Nehammer a declarat că veto-ul Austriei ar putea fi ridicat doar după ce protecţia frontierelor din Bulgaria şi România va fi îmbunătăţită.
Întrebat de ce Austria nu a ales calea obişnuită în UE, şi anume de a căuta aliaţi în rândul celorlalte state şi de a obţine astfel schimbări, Nehammer a spus că nicio altă ţară nu are – proporţional cu populaţia sa – o presiune similară cu cea a Austriei. De asemenea, Olanda a încercat de mult timp să găsească sprijin în Consiliul UE, dar nu a reuşit. În celelalte ţări ale UE, pur şi simplu, problema a fost conştientizată altfel decât în Austria. Cum Comisia Europeană nu acţiona, trebuia să se acţioneze „în forţă” şi la nivel naţional, a explicat cancelarul.
Nehammer a repetat pe larg argumentaţia sa şi a ministrului de interne al ÖVP, Gerhard Karner: din cei peste 100.000 de imigranţi sau solicitanţi de azil, 75.000 nu fuseseră înregistraţi nicăieri, or asta ar fi trebuit să se întâmple la trecerea frontierei externe a UE. Multe dintre aceste persoane neînregistrate ar veni prin România sau Bulgaria, spune cancelarul care a repetat că aceste informaţii vin în urma audierii persoanele reţinute şi a analizei datelor de pe telefoanele lor mobile.
România şi Bulgaria au avut cifre diferite, a recunoscut Nehammer, dar aceste ţări nu aveau cum să cunoască numărul real din moment ce nu au înregistrat aceste persoane, a explicat Nehammer discrepanţa dintre date.
Pe de altă partre, el s-a declarat convins că veto-ul nu va avea consecinţe negative pentru companiile naţionale care operează în Bulgaria şi România. „Aici trebuie făcută o distincţie: una e o problemă de politică de securitate, iar cealaltă este o problemă de politică economică”, a arătat cancelarul, subliniind că un eventual boicot al companiilor austriece ar dăuna mai degrabă înseşi economiilor României sau Bulgariei. Companiile austriece aduc întotdeauna bani la bugetul ţării şi oferă locuri de muncă, a explicat el.
Mulţi observatori politici interpretează înăsprirea poziţiei OeVP în materie de azil şi migraţie atât din partea lui Nehammer, cât şi a ministrului său de interne, Gerhard Karner, – ambii din Austria Inferioară – ca fiind o încercare a puncta împotriva FPÖ, Partidul Libertăţii, de extremă dreaptă, care are un discurs antiimigraţie, în lupta lor pentru un rezultat cât mai bun în alegerile din cea mai importantă provincie a Austriei. Nehammer a negat înspă vehement că veto-ul la Schengen ar putea avea motivaţii de politică internă, aşa cum s-a speculat recent atât în Austria, cât şi în afară. El a calificat drept o „insinuare absurdă” faptul că ar putea exista o legătură cu alegerile parlamentare din Austria Inferioară de la sfârşitul lunii ianuarie.
