• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • Știri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Bursă cereale
  • Agribusiness
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • De ce nu au rezistat modelele agriculturii de dinainte de ´89. Prof. dr. univ. Toma Dinu, USAMV: ”La Comtim, porumbul era recoltat cu soldați în termen”

    agrointeligenta.ro

    Decan al Facultății de Management din cadrul Universității Științe Agricole și Medicină Veterinră din București, prof. dr. univ Toma Dinu a cunoscut agricultura românească de dinainte de 1989 și spune că nu este nostalgic după acele vremuri. Profesorul apreciază că activitatea fermierilor români din zilele noastre este net superioară sistemului impus de comuniști.

    ”Eu nu sunt deloc nostalgic. Am cunoscut în ultimii ani ai săi agricultura socialistă. Am lucrat într-o întreprindere agricolă de stat înainte de 1990. Am fost student între 1984-1987 și înainte de 1984 am lucrat într-un alt IAS. Pot să spun că agricultura zilelor noastre, agricultura anului 2014, este net superioară anilor 90”, a declarat prof. dr. univ. Toma Dinu în cadrul emisiunii ”Cultivat în România” de sâmbăta aceasta.

    Profesorul Dinu este de părere că modelele impuse de comuniști au fost construite având în vedere mai ales exporturile și mai puțin nevoile populației. Din acest motiv a fost nevoie de multe sacrificii pentru ca marile combinate agricole să producă. ”Ca să dau un exemplu, nu cred că un model de talia Contim ar fi funcționat astăzi la fel de bine, în condițiile economiei de piață. Ce uităm să spunem este că pentru Contim lucrau inclusiv soldații care lucrau pe câmp la recoltat porumbul. Ca om care am făcut armata la Timișoara, știu acest lucru. Era evident că pentru Contim și alte combinate pe același model se făceau eforturi uriașe”, a mai declarat decanul Facultății de Management.

    În opinia prof. dr. univ. Tma Dinu, România de astăzi trebuie să militeze pentru o coexistență a diferitelor moduri de a face agricultură. ”Nu putem renunța la modelul din Insula Mare a Brăilei, la fermele farte mari din Dobrogea sau Bărăgan. De asemenea, unde avem un excedent de populație, ne putem gândi la o agricultură pe suprafețe mai mici, să dăm de lucru acelei forțe de muncă. Important este să ne asumăm ceea ce vrem și să gândim soluții în acest sens”, a concluzionat profesorul aflat în platoul emisiunii ”Cultivat în România” de la România TV.


    Te-ar mai putea interesa

    Fermierii nu mai fac față. Litrul de lapte: 1,5 – 1,6 lei; 1.500 de vaci trimise la abator Subvenții APIA 2026 – cuantumurile pentru ANT la hectar. Scădere uriașă la ANT 1 pe teren arabil! Subvenții APIA 2026. Fermierii, verificați tot timpul anului pentru terenurile lucrate Infracțiunea gravă pentru care micii fermieri pot fi amendați cu 35.000 de lei Fermierii care pierd pășunea dacă nu o curăță și nu aplică o cantitate minimă de îngrășăminte

    Ultimele știri

    Anunț de ultimă oră al meteorologilor despre vremea din următoarele zile! Cuantum final la subvenția APIA pe pârloagă: 40,20 euro/ha. Fermierii așteptau 58,18 euro/ha APIA a achitat despăgubirile pe anul trecut în conturile a 1.868 de fermieri! Optimizarea ultimei treceri cu azot la grâu: rezultate multianuale obținute la USAMV Cluj-Napoca Tratarea culturilor cu drona. Poziția producătorilor de produse de protecția plantelor – comunicat AIPROM