Punctele tari și punctele slabe ale sectorului agroalimentar şi de dezvoltare rurală, în viziunea Ministerului Agriculturii

agrointeligenta.ro - 26 iunie 2014 08:15

Analiza SWOT a sectorului agroalimentar românesc a fost realizată recent și publicată într-un document oficial al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Actul scoate în evidență atât punctele slabe și cele forte, cât și oportunitățile pe care țara noastră ar trebui să le fructifice în perioada următoare, cu accent pe intervalul 2020-2030.

Astfel, pe termen mediu și lung, în viziunea MADR, România va avea un sector agroalimentar durabil și competitiv, centrat pe exportul de produse cu valoare adăugată înaltă, rezistent la provocările globale, care asigură bunăstare și condiţii de viaţă în mediul rural apropiate cu cele din mediul urban.

Punctele tari

• Zone agricole semnificativ de mari, cu o pondere ridicată de terenuri arabile
• Potenţial ridicat pentru diversificarea culturilor
• Gamă largă de produse tradiţionale
• Zone extinse cu condiţii bune (cernoziomuri) pentru producţia agricolă
• Forţă de muncă disponibilă pe plan local
• Mare diversitate a resurselor naturale şi a produselor locale
• Sol fertil și condiții climatice favorabile
• Resurse abundente de apă
• Ponderea relativ mare a pădurilor
• Gamă largă de surse regenerabile de energie
• Mediu natural divers
• Ponderea ridicată a zonelor rurale
• Patrimoniul rural bogat (tradiţii, natură, arhitectură tradiţională)
• Mobilitate internă a forţei de muncă din mediul rural
• Atitudine pozitivă faţă de micii întreprinzători

Punctele slabe

• Productivitate scăzută, cu mult sub potenţialul real, în special în sectorul zootehnic
• Acces scăzut la capital şi la credite
• Ferme mici şi mijlocii, cu un nivel scăzut de inputuri utilizate (îngrăşăminte şi pesticide-fungicide), echipamente şi o bază genetică învechită
• Lanţ de aprovizionare neorganizat (distanţă mare de la fermă la piaţă)
• Lipsa infrastructurii de marketing şi de prelucrare care conduce la un nivel scăzut al veniturilor
• Canale de marketing nepotrivite pentru fermele mici
• Deficit agroalimentar important, cauzat de importuri de produse cu valoare adăugată ridicată şi de exporturi de materii prime (cereale, plante oleaginoase, etc.)
• Teren agricol extrem de fragmentat şi disfuncţionalităţi grave pe piaţa terenurilor
• Pondere ridicată a exploataţiilor fără personalitate juridică
• Lipsa unui sistem de cadastru funcţional şi costuri ridicate pentru înregistrarea terenurilor
• Numărul mare de fermieri care nu sunt eligibili pentru asistenţă prin Pilonul 1
• Ponderea ridicată de ferme de subzistenţă şi semi-subzistenţă
• Transferul lent al terenurilor către tineri şi noii fermieri
• Servicii publice de consultanţă insuficiente
• Numărul mic de organizaţii de producători
• Scăderea calităţii solului
• Scăderea calităţii apei
• Gradul scăzut de utilizare şi starea necorespunzătoare a sistemelor de irigaţii
• Vulnerabilitate ridicată a agriculturii la riscuri naturale (eroziunea solului, alunecări de teren, secetă, grindină, îngheţ, inundaţii)
• Potenţial neexploatat al sectorului forestier
• Scăderea biodiversităţii în mediul rural
• Nivelul scăzut al agriculturii ecologice
• Forță de muncă numeroasă, dar cu productivitate scăzută
• Îmbătrânirea populaţiei cu un nivel scăzut de educaţie
• Rate ridicate ale şomajului în rândul tinerilor
• Infrastructura fizică de proastă calitate în mediul rural
• Iniţiative slabe de dezvoltare locală
• Venit mediu scăzut (sărăcie)
• Infrastructura rurală generală şi de bază de proastă calitate (drumuri, managementul apei/tratarea deşeurilor, reţele de bandă largă, energie şi gaz

Oportunități

• Creşterea cererii de produse alimentare
• Producţia bio şi ecologică au perspective favorabile de dezvoltare
• Cererea în creştere de produse locale şi regionale de calitate
• Expunerea la pieţele globale (portul Constanţa), legături fluviale cu principalele ţări UE (Dunărea)
• PAC 2014 – 20 mai flexibilă pentru diversitatea UE-28 care oferă un cadru adecvat pentru a continua restructurarea şi
  investiţiile
• Posibilitatea de a utiliza fondurile structurale şi investiţiile europene pentru un sistem naţional de cadastru
• Facilităţi de marketing pentru grupurile de producători şi pentru asociaţiile de producători
• Reorientarea PAC către problematica înverzirii
• Pătrunderea în masă a practicilor moderne de gestionare a terenurilor agricole prin cercetare şi extensie
• Pătrunderea în masă a practicilor moderne de management a apelor prin cercetare şi extensie
• Dezvoltarea şi/sau utilizarea de specii rezistente la schimbările climatice
• Creşterea resurselor de energie regenerabilă din agricultură
• Consolidarea capacităţilor forestiere (infrastructură şi prelucrare)
• Managementul durabil al resurselor
• Posibilităţi de dezvoltare a agroturismului bazat pe agricultura extensivă
• Diversificarea economiei rurale creează locuri de muncă în afara sectorului agriculturii
• Crearea de locuri de muncă în mediul rural, prin pătrunderea întreprinderilor cu capital străin (producători, servicii, etc.)
• Salariul mediu în mediul rural creşte datorită creşterii economice
• Posibilitatea de a folosi remitenţele pentru investiţii
• Intensificarea agroturismului
• Apariţia micilor întreprinzători agricoli tineri

Amenințări

• Absorbţie insuficientă a fondurilor UE
• Instabilitate politică
• Concurenţă străină (inclusiv pentru produsele ecologice)
• Investiţiile masive şi perioada de implementare necesare pentru modernizarea infrastructurii rurale
• Migraţia populaţiei tinere şi calificate din mediul rural în mediul urban
• Riscul de depopulare a zonelor rurale
• Competenţe şi cunoştinţe neactualizate ale personalului din sistemul public
• Schimbările climatice accelerate şi apariţia frecventă a dezastrelor naturale şi a condiţiilor meteorologice nefavorabile
• Gestionare necorespunzătoare a calamităţilor naturale
• Calamităţi naturale şi creşterea gradului de eroziune a solului în urma defrişărilor
• Reducerea alimentării cu apă din cauza schimbărilor climatice
• Creşterea temperaturii şi modificarea modelelor de precipitaţii
• Gestionarea defectuoasă a practicilor de producţie agricolă, care au drept rezultat o creştere a nivelului poluării
• Scăderea biodiversităţii din cauza expansiunii în masă a culturilor modificate genetic
• Reducerea posibilităţilor de angajare în agricultură
• Depopularea satelor din cauza migrării şi îmbătrânirea populaţiei
• Intensificarea diferenţelor între mediul urban şi cel rural sub aspectul veniturilor
• Creşterea nivelului sărăciei şi al excluziunii sociale în zonele rurale

Obiectivul strategic

• Creșterea gradului de acoperire a consumului de alimente din producția internă și redobândirea statutului de exportator agroalimentar net, în concordanţă cu potenţialul de producţie sectorial şi ca răspuns la cererea crescândă de alimente la nivel mondial
• Accelerarea tranziției structurale spre o agricultură viabilă economic în paralel cu aplicarea practicilor agricole prietenoase cu
  mediul şi reducerea treptată a forţei de muncă din agricultură agriculturii, promovarea agriculturii ecologice
• Limitarea amprentei de carbon a şi a celei rezistente la schimbările climatice, managementul adecvat al apei și încurajarea
  producției de energie regenerabilă
• Îmbunătăţirea standardelor de viaţă în zonele rurale, asigurarea infrastructurii şi a serviciilor de bază comparabile cu cele
  din zonele urbane, reducerea diferenţelor de venituri rurale dintre România şi media UE

Ținta

• Pondere (%) din consumul de alimente bazat pe producția internă
• Exploataţiile viabile economic lucrează cel puţin 90% din totalul terenurilor agricole
• Amprenta de carbon a agriculturii este limitată la 20.000 Gg CO2 echivalent anual
• Pondere de 90% din infrastructura viabilă și marginal viabilă de irigaţii este repusă în funcţiune
• Diferenţele între mediul rural şi cel urban sub aspectul veniturilor urbane sunt reduse cu 50%
• Accesul populaţiei din mediul rural la servicii/infrastructuri de bază este egal cu cel puţin 80% din nivelurile de acces din mediul urban

Foto: Pierre Esteffe